Intoxicata cu intuneric ma adancesc si mai tare, urmand firul cosmarului meu. Incet, dar sigur. Iubirea fata de intuneric e singura mea calauza. Doar acolo cunosc traiul cel mai decent pt al meu suflet, ea e aici sa ma salveze.
Sunt atat de protejata, incat mi-e frica mie de ce as putea face daca as evada din zona mea de confort. Aici zorile nu se revarsa pt incantarea noastra: stelele s-au stins, iar luna doarme. Nu exista zi. Singura companie sunt umbrele altor suflete pierdute . Stapana mi-e moartea. De fiecare data cand rasare un zambet in coltul gurii mele ea isi arata coltii ca sa ma calmeze. Din neputinta noastra se hraneste, iar noi o tratam ca pe un zeu caci am ales sa o urmam, chiar de asta inseamna sa-i devenim sclavi.
Ne apara de dezamagiri si nu ne lasa sa crestem in inima sentimente precum empatie, iubire, bucurie. E acolo mereu sa sufle-n ceafa imposibilul in care ne pierdem uneori. E atat de rece, dar ma simt vie cand ma trezeste la realitate, parca sunt in elementul meu. De asta te-am ales. In felul tau ciudat tu ne vindeci. Monstruletii care si-au facut culcus in altarul tau o sa te slujeasca mereu. Pot declara asta cu inima impacata.
Legenda spune ca putinii care au reusit sa evadeze, s-au intors inapoi cerand indurare, cu lacrimi de sange. Au fost prigoniti din cel ce ei il credeau Raiul Iubirii. Credeau ca o sa le fie mai usor. Acolo lumea e mult mai bolnava si suferinda ca aici, traiesc din iluzii, iar cand se sfarsesc, toata fiinta lor se revolta. Trag in dreapta si-n stanga unul de altul, pana la ultima rasuflare. Isi rup pielea de pe ei insusi, se dispretuiesc... nici macar noaptea nu mai gasesc pace. Ochii nu se mai inchid, iar somnul le e invadat de tot felul de ganduri,. Se chinuie singuri, isi dau inima pe o tava, renunta la propia viata pt a celorlalti -sacrificiu cica se numeste- . Nu stiu de ce ar alege cineva sa traiasca pe un astfel de taram. Neclintita sufleteste, asa raman.
Gandurile explodeaza, dar le surzesc cu muzica data la maxim. Azi nu vreau sa le mai ascult.
Slabiciunea sau puterea ???
Aleg puterea. Asta-i Raiul meu .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Soapte ratacite...