Sometimes fantasy is better than reality so I lay there, creating scenarios in my head. But my expectations are so different from my reality. Nothing ever turns out my way.

luni, 19 ianuarie 2015

Nunta ei...

  Catre imaginatia mea !
                Este  atat de tanara. Mi-e asa o groaza de nefericirea ei. Mereu a sperat  ca o sa imbrace rochia de mireasa mult mai tarziu, insa intr-un final  a fost nevoita sa o poarte mai devreme de cat se astepta. Intr-un mod straniu o invidiez. Ajung acolo si toti cei dragi erau in jurul ei. Era cea mai frumoasa, si nu pentru ca era mireasa; toti se minunau de splendoarea ei, o asemuiau cu zanele din cartile cu povesti. 
    Era intampinata cu buchete imense de crini si maci, niciodata nu primise atatea. Se simtea adorata, ii placea sa fie in centrul atentiei, era sufletul petrecerii. Ii privea pe toti de-acolo de sus, mandra si totodata impacata. Era asaltata de complimente, de vorbe de iubire, si de dor. Toti ii urau drum  bun in aceasta calatorie, si sperau ca o asteapta o viata mai buna, fara ispite, cu flacara sperantei mereu aprinsa-n sufletul ei prigonit de pe Pamant mult prea in graba. Unii chiar ii cantau printre lacrimi amare, ba chiar i-a fost dedicat si un poem  de catre iubitul ei, dupa care timp de cateva minute o tacere moarta s-a asternut.
    Ma mai plimb putin printre acele chipuri doborate de durere si un cor cu voci magice rasuna  in incaperea maiestoasa, era o simfonie grava, sumbra, dar ideala pt atmosfera de acolo. In jurul ei palpaiau lumanarele si candelele rosii, era un joc dumnezeiesc de lumina si culoare. Ea, de-o inocenta zdrobitoare, zăcea intinsa, isi dormea somnul cel de veci. Avea o figura senina, era atat de linistita, aproape ca-mi zambea. Ai fi putut crede ca se odihneste, insa raceala trupului ei o trada, prin oase-i suiera vantul, iar frigul urla. Dar o sa se trezeasca curand caci trebuie sa-si continue calatoria spre Paradis.  
    La capul ei o icoana cu FiuL lui Dumnezeu, mirele, o pazea in noaptea asta. Astepta doar incheierea ceremonialului. Dorea sa-si ia mireasa, sa o duca pe culmi neatinse de pacatul omenesc. El o va tine de mana pe drum, o sa-i fie ghid. Este norocosa. Are cine sa o astepte acolo Sus, cel pe care, inca de mica a visat  toata viata sa-l imbratiseze. Poate ca sufera caci trebuie sa lase atatea  in urma, dar din pacate o cale de intoarcere nu mai exista pentru ea. Trebuie sa se conformeze.
    I se aduce un ultim elogiu, iar clopotele incep sa bata, semn ca trebuie sa ne paraseasca. Cei iubiti se strang ultima data pt a-si lua la revedere. Cu greu renunta la ea.  Ma cutremur  in fata acestui spectacol dramatic, iar inima mi se sfasaie cand vad lacrimile si suspinele lor. 
   Avea vise marete, si planuri de viitor. Acum s-au dus toate pe apa sambetei. Nu mai avea pentru ce sa lupte, Dar e mai bine acum, decat mai tarziu. De ce sa se fii chinuit sa traiasca pt un prezent in care oricum nu mai avea nici un viitor ? Moartea i-a rapit toata viata ce i se deschidea in fata. De la o vreme nu mai cunoastea fericirea, era deprimata, se ferea de lume, si se izola in camera ei. Adora lumina soarelui de dimineata, inca de cand deschidea ochii sarea sa ridice jaluzele, insa in ultima vreme traise in intuneric, nici asta nu mai facea. Doar obligatiile de la care nu se putea sustrage o mai scoteau din casa.  Era abatuta tot timpul, adormea cu ochii inecati in lacrimi, iar dimineata tot cu gandul la asta se trezea. De fapt murise din ziua in care aflase ce-i va aduce viitorul. Iubea viata si nimeni nu stia de ce isi schimbase atitudinea, n-a lasat pe nimeni sa stie ce o secase de fapt. 
           Acum s-a inaltat la ceruri, e un inger care ne-a parasit prea devreme.... A facut un armistitu si e impacata cu moartea ei, danseaza de fericire pe norisorii pufosi, alaturi de al iei tata. Are marea, toata natura si cerul la picioarele ei... e in paradisul pe care l-a visat de mica.

vineri, 16 ianuarie 2015

Let's finish faster...


Nici macar tie nu iti pot impartasi ceea ce se intampla. Nu-mi mai esti util in aceste momente. Nimic nu o sa faca lucrurile sa se indrepte. Nu o sa mai fiu bine. Niciodata . Vreau sa cred ca inca sunt intr-un cosmar, iar intr-o dimineata o sa ma trezesc si-o sa realizez ca nimic n-a fost real.
Poate ca atunci cand te-am regasit in acel vis, a fost de fapt un semn a ceea ce o sa urmeze....
Dar este ok, mereu am vrut asta, insa mi-am dorit sa se intample altfel. Putin mai repede, si fara atata bataie de cap.
Sper sa te revad cat mai curand. Sa-mi promiti ca data viitoare o sa fie pt totdeauna

marți, 6 ianuarie 2015

Ganduri si vise.



Nimic mai mult. 

Cand am nevoie de sfaturile tale le caut in muzica. Sunt atatea melodii in care se vorbeste de ceea ce tu mi-ai fi spus daca ai fii fost langa mine. Parca te aud pe tine in fiecare vers. Ajuta. Putin . Anul acesta te-am imbratisat dupa atatia ani in care doar am sperat sa te revad, insa niciodata nu se intampla. Erai exact asa cum mi te aminteam.  Te-am privit si nu-mi venea sa cred ca erai chiar tu. Eram chiar acolo langa tine. Am alergat ca nebuna in bratele tale, ti-am dat jos gluga aceea de pe cap ca sa-ti vad chipul mai bine - "Chiar tu esti !", ti-am zis, iar vecinii din fata blocului isi indreptasera privirea spre noi.Te-am imbratisat strans si ti-am zis cat de mult te iubesc printr-o mare de lacrimi. Tu habar n-aveai ce se intampla si de ce ma comportam asa. Erai confuz, dar nu m-ai oprit si mi-ai zis ca si tu ma iubesti. In aceasta lume tu niciodata nu plecasei, eu niciodata nu fusesem nevoita sa  iti dau drumul.

Am incercat sa nu deschid ochii, ii tineam stransi si mi- era frica tare, dar  finalul a fost inevitabil. De ce a trebuit sa se sfarseasca ? As fi putut ramane acolo, cel putin o viata . As fi dat ABSOLUT TOTUL, fara sa-mi pese de nimic . Eram fericita. Acum ? Acum am ramas cu lacrimile astea care nu se mai opresc, cu ultima noastra fotografia facuta impreuna  si un gust amar.  O perioada buna o sa fiu agatata de acest vis care pt mine inseamna mai mult decat orice minune auzita si neauzita. Mi-ar placea sa te vad mai des....
Te iubesc. Mi-e dor de tine . Inca e  liber locul tau la masa, asteapta sa fie ocupat. De tine.