Sometimes fantasy is better than reality so I lay there, creating scenarios in my head. But my expectations are so different from my reality. Nothing ever turns out my way.

joi, 26 septembrie 2013

O singura noapte... :)



       
Fanteziile unei visatoare.


         Imi plac noptile de genu. Dimineata ma trezesc cu un vis trecator in suflet; o iluzie invaluita de magia noptilor  . E doar un moment. N-am nevoie de mai mult  sa simt ca inca mai traiesc… Nu ma agat mai mult, visele mele ajung sa-mi devina cosmarul ideal.  

        Macar stiu ca sufletu-mi respira in astfel de clipe. Doar stai….stai cu mine ghemuit pana cand soarele rasare. Nu cer mai mult. Nu stiu a iubi mai mult de-atat. Nu cunosc decat iubirea din basme, si nu exista pe acest taram.
 
        Ah’ si dimineata deschizi ochii si zambesti. Parul tau iti miroase a el, baiatul care pana se lasa seara ii uiti numele. Apoi pleci, pleci fara adio, fara un “pe curand”. E doar inca unul... 

        Si este un adevarat inger in astfel de nopti, nu doar o oarecare cu sange rece. N-ascunde frustari, n-are intentii ascunse.E transprenta, ca inainte. Asta adora in astfel de nopti, o scoate la iveala pe copila aia…
 
        Ziua nu incerca sa te apropii de ea, este rautatea intruchipata ! Nu cauta iubiri sau alinari. Nici macar pe el nu-l mai cauta in ei, ci doar niste brate in care sa se pazeasca de  singuratatea noptilor.

        El, un oarecare,  prima si ultima data, asa nu ramane loc de amagiri, de intrebari fara raspuns sau puncte de suspensie ! Asa raul nu se va dezlantui asupra sufletului. Nu vrea sa fie sclava unei iubiri ce nu va rezista o eternitate.

        Iubire perfecta dainuie  chiar si in  colturile cele mai intunecate ale iadului. Ea te poate inalta acolo unde nimeni n-ar putea ajunge, Paradisul ar fi nimic…  Asta-I singura iubire dupa care alearga, insa nu exista fiinta omenesca care sa-i aduca asa ceva… Poate tot un monstru ca ea,  unul care inca nu a aparut… poate intr-o zi cu ploaie se va ivi din neant si se va napusti asupra ei cu coltii lui. Dar nu se va speria… 

Ah’… inca mai visez…
Noapte buna !
Sa nu ma trezesti... 

duminică, 1 septembrie 2013

Autumn is here... and sadness...

Avem nevoie de ploaie doar cand vrem sa ne spalam pacatele…
Avem nevoie de soare doar cand in suflet e totul rece si gol. 
Si cat il cautam… ca mai apoi sa ce ?? Sa ne ascundem la umbra unui copac.
Spui ca-ti plac tunetele si fulgerele, dar mereu le privesti din spatele geamului,
Iar vantul il cauti de fiecare data cand simti ca te sufoci, pe timp de iarna te feresti furia lui.
Insa ai tupeul sa spui ca toamna este anotimpul tau preferat, desi nu aduce decat vijelii si tristeti in goana sa dupa moarte. Este anotimpul deziluziilor si al melancoliei... Totul incepe sa se descompuna, viata moare, la fel si culorile…    
Cate-o raza saracita de stralucire de-abia daca se mai aprinde in parul tau...
Iar albastrul infinit al  cerului isi pierde nemurirea in favoarea norilor obscuri... Toata natura e umbrita de tacerea aceasta sumbra a toamnei.                                                              
Asociez toamna cu zeul haosului si raului, Seth....
Trist... mai bine ma ascund sub plapuma...... departe de aceste ganduri ce-mi intuneca zambetul...